Fermierii români cer oprirea importului de lapte din Ungaria, după ce în țara vecină a fost confirmat un focar de febră aftoasă la o fermă de vaci din apropiere de orașul Gyor, aproape de granița cu Slovacia. Boala a fost confirmată prin analize de laborator, iar Ungaria a notificat, prin intermediul Sistemului Mondial de Informații privind Sănătatea Animalelor (WAHIS) al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (WOAH), despre apariția acestui focar. De asemenea,în data de 10 ianuarie 2025, Germania a anunțat primul focar de febră aftoasă după 36 de ani, într-o fermă de bivoli din landul Brandenburg, situată în apropierea orașului Berlin.
Fermierii români se tem că boala, extrem de contagioasă, ar putea ajunge și în țara noastră, astfel că au solicitat autorităților române oprirea importurilor de lapte cel puțin până la stingerea focarului și eliminarea pericolului.
Lucian Marincea, vicepreședintele Sindicatului Fermierilor Patrioți din România, crescător de bovine, a exprimat îngrijorarea fermierilor față de această boală infecțioasă gravă.
”Pe teritoriul României intră zilnic 10 – 12 camioane de lapte din Ungaria, de aceea pot spune că pesta micilor rumegătoare a fost mic copil față de febra aftoasă. Pesta micilor rumegătoare se transmitea de la animal la animal, și atât, dar febra aftoasă se transmite prin secreții, prin fecale, prin haine, prin cereale, pot fi și vectori purtători de virus cum sunt caii și oamenii. Din fericire, noi oamenii nu suntem afectați de această boală, deoarece sucul gastric inactivează virusul și nu avem nicio problemă, dar putem fi purtători de virus. dar, semnalul meu de alarmă către ANVSA este stoparea introducerii de lapte, animale vii, furaje, produse de origine animală din Ungaria către România. Stopați atât cât este nevoie importurile acestor produse din Ungaria către România, pentru că, la fel cum o spun specialiștii, nu ne putem permite să avem această pandemie pe teritoriul României sau pe teritoriul Europei, pentru că acest virus este foarte periculos și se poate extinde în câteva săptămâni”, a explicat Lucian Marincea.
De asemenea, Ionuț Lupu, fermier și fost șef al APIA, a spus la Digi24 că România „riscă foarte mult” permițând aceste importuri.
„În primul rând avem de-a face cu o boală generată de un virus extrem de contagios. Vorbim de o boală care afectează atât vacile, porcii, dar și ovinele și caprinele. Suntem așadar în punctul în care, dacă acum se iau măsuri radicale, curajoase, în care prin care să putem proteja fermele de vaci din România, vom ajunge în foarte scurt timp să avem semne mari de întrebare dacă acest sector va mai fi viabil sau nu în România. (…) Suntem, în punctul în care, din evaluările noastre, peste 10-12 camioane vin zilnic în în țară cu lapte. Laptele se încarcă din fermele colegilor din Ungaria, iar odată intrat în România, poate conduce la apariția de de focare. Suntem extrem de îngrijorați și acesta este un mesaj de de alarmă pe care îl tragem autorităților sanitar-veterinare, care până în momentul în care finalizează o anchetă epidemiologică trebuie să oprească importurile de lapte din din Ungaria și tot fluxul de camioane din fermele ungare spre România”, a spus Lupu, citat de Digi 24.
Ce fac autoritățile române
Deocamdată, autoritățile române merg pe măsuri de prevenție, iar ANSVSA a anunțat că ”a dispus acțiuni de prevenire a introducerii virusului acestei boli în România”.
Astfel, a fost dispusă instituirea de măsuri suplimentare de prevenție, precum:
– informarea reprezentanților principalelor asociații de crescători de bovine, porcine, ovine și caprine din țară și despre obligativitatea de a anunța medicul veterinar despre animalele care prezintă modificări de comportament, îmbolnăviri sau cazuri de mortalități;
– mediatizarea necesității și a obligației proprietarilor de animale de a notifica medicului veterinar oricând observă animale cu modificări de comportament, îmbolnăviri sau orice caz de mortalitate;
– informări privind obligația proprietarilor de animale de a notifica medicului veterinar oricând observă animale cu modificări de comportament, îmbolnăviri sau cazuri de mortalități, prin intermediul unor materiale printate (afișe, postere) care să fie postate la circumscripțiile de liberă practică, primării, biserici, etc.;
– transporturile de animale și produsele de origine animală dinspre zona de restricție (proximitatea localității Gyor pe o rază de 30 de km) sunt temporar suspendate;
– monitorizarea sporită a tuturor transporturilor de animale din speciile bovine, porcine, ovine și caprine din cadrul comerțului intracomunitar;
– intensificarea controalelor în trafic pentru a identifica eventualele transporturi neautorizate de animale;
– comunicarea către operatorii economici care achiziționează bovine, porcine, ovine și caprine despre obligativitatea de a prenotifica DSVSA județeană oricare achiziție de animale din speciile mai sus menționate din Uniuniea Europeană. La fiecare transport de bovine, porcine, ovine și caprine, medicul veterinar va asista la debarcarea animalelor din mijlocul de transport și va efectua un examen clinic al tuturor animalelor.
Potrivit autorităților, direcțiile județene vor efectua informări în cascadă la nivelul tuturor operatorilor și instituțiilor județene, care se vor realiza în cadrul întâlnirilor organizate cu reprezentanții principalelor asociații de crescători de bovine, porcine, ovine și caprine și cu cei ai operatorilor economici implicați în activitatea de comerț, de pe raza județului.
”În funcție de evoluția anchetei epidemiologice și a notificărilor primite, ANSVSA va transmite în teritoriu recomandări și instrucțiuni prin note de serviciu cu privire la evoluția febrei aftoase în Uniunea Europeană. Acestea vor fi implementate prin organizarea de întâlniri cu părțile implicate și interesate.
ANSVSA solicită operatorilor economici din România care desfășoară activități comerciale cu rumegătoare paricopitate și suine să acorde o atenție deosebită instrucțiunilor transmise de ANSVSA prin DSVSA județene, pentru a proteja efectivele de animale de această boală.
Orice suspiciune de boală trebuie notificată în cel mai scurt timp DSVSA județene.
În țara noastră există un Program Naţional de Supraveghere pentru febra aftoasă inclus în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului care constă în supravegherea activă și pasivă a animalelor din efectivele indigene si din supravegherea activa a animalelor provenite din comertul intracomunitar”, a anunțat ANSVSA.
Ce este febra aftoasă
Febra aftoasă este o boală infecţioasă acută, care provoacă febră, urmată de dezvoltarea de vezicule pline cu lichid mai ales la nivel bucal şi la nivelul membrelor. Boala este cauzată de un virus care are şapte serotipuri diferite, fiecare producând aceleaşi simptome. Intervalul dintre expunerea la infecţie şi apariţia simptomelor variază între 24 ore şi zece zile, sau chiar mai mult. Timpul mediu, în condiţii naturale, este de trei-şase zile.
Virusurile febrei aftoase pot fi identificate în toate secrețiile și excrețiile animalelor infectate acut, inclusiv în aerul expirat. Transmiterea se realizează, în general, prin contactul direct între animalele infectate și cele susceptibile sau, mai rar, expunerea indirectă a animalelor predispuse la excrețiile și secrețiile animalelor infectate acut sau produse din carne neprocesate.
După recuperarea din stadiul acut al infecției, virusul infecțios dispare dar niveluri scăzute pot persista în orofaringele unor rumegătoare.
Virusul viu sau ARN-ul viral poate continua să fie recuperat din fluidele orofaringiene și celulele colectate cu o cupă probang. S-a demonstrat, de asemenea, că virusul FMD persistă într-o formă nereplicativă în ganglionii limfatici (Juleff et al., 2008). Animalele la care virusul persistă în orofaringele pentru mai mult de 28 de zile după infecție sunt denumiți purtători. Porcii nu devin purtători.
Dovezile circumstanțiale indică, în special la bivolii africani, ca purtătorii sunt capabili, în rare ocazii, să transmită infecția animalelor domestice susceptibile cu care intră în contact strâns: mecanismul implicat este necunoscut. Starea de purtător la bovine nu persistă de obicei mai mult de 6 luni, deși într-o proporție mică, poate dura până la 3 ani. La bivolii africani, s-a demonstrat că animalele individuale adăpostesc virusul timp de cel puțin 5 ani, dar probabil că nu este un fenomen pe tot parcursul vieții. Într-o turmă de bivoli, virusul poate fi menținut timp de 24 de ani sau mai mult. Oile și caprinele nu sunt de obicei purtătoare ale virusurilor febrei aftoase mai mult de câteva luni, în timp ce există puține informații despre durata stării de purtător la speciile și subspeciile de bivoli asiatici.
Carmen COSMAN – PREDA